Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views : Ad Clicks :Ad Views :
Acasa / AUTOEDUCARE / A devenit mai prețios decât aurul! Materialul cheie pentru producţia bateriilor lithium-ion utilizate la telefoanele mobile şi la automobilele electrice

A devenit mai prețios decât aurul! Materialul cheie pentru producţia bateriilor lithium-ion utilizate la telefoanele mobile şi la automobilele electrice

/
/
/

România are resurse de cobalt, dar le vinde străinilor. Acest material, component cheie pentru producţia bateriilor lithium-ion utilizate la telefoanele mobile şi la automobilele electrice, a devenit mai prețios decât aurul.


Cotaţiile la cobalt au ajuns la 59.844 dolari pe tonă, un salt de 160% faţă de minimul istoric atins de acest metal în luna februarie 2016.

Creşterea preţurilor ar urma să continue pe fondul cererii puternice venite din China, susţine Rebecca Charlton, director financiar la China Molybdenum (CMOC), o companie chineză de resurse naturale care în prezent controlează 15% din piaţa de cobalt după mai multe achiziţii în Congo.

Sute de companii concurează pentru extragerea cobaltului, cea mai bogată ţară în această resursă fiind Republica Democrată Congo, informează capital.ro, care amintește că și ţara noastră are resurse de cobalt, însă nu le exploatează pe măsură.



Compania canadiană Leading Edge Materials, specializată în exploatarea mineralelor şi metalelor rare şi care deţine în Suedia una dintre cele mai mari mine de grafit din lume, a convenit intrarea pe piaţa românească prin preluarea a 51% din capitalul firmei locale LEM Resources SRL, al cărei asociat unic deţine minereu polimetalic în Bihor.

Leading Edge Materials vrea să înfiinţeze, împreună cu un partener român, o societate mixtă în vederea explorării unor potenţiale zăcăminte de cobalt şi litiu.

Țara noastră stă pe zăcăminte de 666 de miliarde de euro. Cele de aur, de exemplu, se ridică la 6.000 de tone, adică 250 de miliarde de euro, iar argintul, la 6,8 miliarde de euro.

Minereurile polimetalice sunt şi ele foarte bogate. Într-o tonă de minereu polimetalic se găsesc 10 grame de molibden, câte 30 de grame de nichel şi de cobalt, 50 de grame de crom, 300 de grame de galiu, 1.000 de grame de titan, 2.500 de grame de vanadiu şi 5.000 de grame de arseniu.

Conform Enciclopediei Resurselor Minerale, în România există 90 de milioane de tone de minereuri polimetalice. Preţul mediu al acestor metale este 38 de euro kilogramul. Făcând înmulţirile de rigoare, putem afla că există 900 de tone de molibden în zăcământ, de exemplu, la preţul total actualizat de 34.335.000 de euro.

Alt exemplu: avem 450.000 de tone de arseniu în zăcământ, la valoarea de 17.167.500.000 de euro – desigur, preţul mediu al pieţei. În fine, preţul total la polimetale se ridică la 30,6 miliarde de euro.

La capitolul petrol şi gaze, estimările sunt relative, ţinând cont de faptul că nu ştim cu exactitate ce conţine platforma continentală a Mării Negre. Oricum, estimările făcute în această primăvară arată că încă am avea rezerve de petrol în valoare de 179,7 miliarde de euro şi rezerve de gaz metan ce s-ar ridica la aproximativ 28,7 miliarde de euro.

Aşadar, în total, valoarea zăcămintelor minerale în România s-ar ridica la peste 666 miliarde de euro. Menţionăm că de aici lipsesc unele zăcăminte mai sensibile’, cum sunt cele de uraniu, care nu pot fi divulgate.

Nu mai spunem de banala sare, în cantitate de 4.000 de milioane de tone, la preţul de 1 leu/25 de kilograme, care generează 35,6 miliarde de euro. Concluzia este că avem bunuri subterane prin care ne putem plăti datoria externă actuală de şapte ori.

Dar România mai stă și pe o altă comoară, un zăcământ foarte rar care se găseşte doar la noi. Cunoscută pentru utilizarea la pavare sau la fabricarea cimentului, o varietate a acestei roci, descoperită într-o carieră din Harghita, a ajuns să facă furori printre agricultori, datorită proprietăţilor sale nutritive.



Avem zăcăminte minerale în valoare de 734,8 miliarde de euro

România este pe locul 4 în Europa la capitolul resurse minerale. În cel mult 10 ani industria extractivă va exploda în Uniunea Europei și în Statele Unite, iar în acest context, trebuie să fim pregătiți pentru reluarea mineritului în avantajul național. În prima fază se va inventaria, apoi se va proiecta o strategie, pentru că suntem rămași în urmă în domeniul extractiv chiar și față de țările din zonă care sunt mai sărace în resurse’, a spus Ștefan Marincea, directorul Institutului Geologic al României. Pe ce bogății stă România, la propriu?

Avem 4.000 de milioane de tone de sare

La pagina 28 a Enciclopediei Economiei Resurselor Minerale din România este prezentat un tabel cu principalele rezerve de resurse minerale, pe cantităţi. Astfel, avem rezerve de 2.800 de milioane de tone de lignit, care, la preţul actual de 50 de euro pe tonă, ar însemna un potenţial naţional’ de 140 de miliarde de euro. Avem, de asemenea, 900 de milioane de tone de huilă, care, la preţul actual de 53 de euro pe tonă, dau 47,7 miliarde de euro.
Zăcămintele de cupru sunt estimate şi ele la 900 de milioane de tone, la o concentraţie de minimum 16% cupru curat; la preţul de 400 de euro pe tonă, ar reprezenta 51,7 miliarde de euro.

Sarea, în cantitate de 4.000 de milioane de tone, la preţul de 1 leu/25 de kilograme, dă 35,6 miliarde de euro. Zăcămintele de aur, despre care Libertatea a mai scris (6.000 de tone în zăcământ), valorează aproximativ 214 miliarde de euro, iar argintul, la 6,8 miliarde de euro.
Minereurile polimetalice sunt şi ele foarte bogate. Într-o tonă de minereu polimetalic se găsesc 10 grame de molibden, câte 30 de grame de nichel şi de cobalt, 50 de grame de crom, 300 de grame de galiu, 1.000 de grame de titan, 2.500 de grame de vanadiu şi 5.000 de grame de arseniu. Conform Enciclopediei Resurselor Minerale, în România există 90 de milioane de tone de minereuri polimetalice. Preţul mediu al acestor metale este 38 de euro kilogramul. Făcând înmulţirile de rigoare, aflăm că există 900 de tone de molibden în zăcământ, de exemplu, la preţul total actualizat de 34.335.000 de euro.
Vom reevalua resursele minerale strategice din trei în trei ani

Alt exemplu: avem 450.000 de tone de arseniu în zăcământ, la valoarea de 17,167 miliarde euro – desigur, preţul mediu al pieţei. În fine, preţul total la polimetale se ridică undeva la 30,6 miliarde de euro.

La capitolul petrol şi gaze, estimările sunt relative, ţinând cont de faptul că nu ştim cu exactitate ce conţine platforma continentală a Mării Negre. Oricum, estimările arată că încă am avea rezerve de petrol în valoare aproximativă de 179,7 miliarde de euro şi rezerve de gaz metan ce s-ar ridica la aproximativ 28,7 miliarde de euro.
Aşadar, în total, valoarea zăcămintelor minerale în România s-ar ridica la peste 734,8 miliarde de euro. Nu am pus apa, uraniul și alte câteva tipuri de rezerve strategice.

În acest context, menționăm că datoria externă a României se ridică acum la 94,266 de miliarde de euro.

Este o cerință europeană deja: trebuie să se știm foarte bine care este situația zăcămintelor strategice din fiecare țară și de aceea va trebui să reevaluăm din trei în trei ani resursele. Noi am greșit atunci când am renunțat la metalurgia neferoaselor. În alte țări deținătoare de resurse nu se exportă minereul, cum facem noi acum, ci material gata procesat siderurgic. Deocamdată ne lipsesc strategiile economice și fondurile suverane de dezvoltare’, ne-a mai spus Ștefan Marincea.

Dacă acum avem resurse atât de bogate, rămâne de văzut ce va rezulta din noile prospecțiuni pe care le pregătește statul.



Exemplu de minerit greșit: la Roșia Poieni aurul se exportă la preț de zăcământ de cupru

În anul 2013 România a început să exporte minereu de cupru de la Roşia Poieni, prin Cupru Min, societate minieră cu capital de stat. Teoretic, la Roşia Poieni se află 60% din rezervele de cupru ale țării. Zăcământul conţine însă, pe lângă cupru, şi o cantitate de 85 de tone de aur curat, care este exportat și el, la grămadă, la preț de mineru de cupru!

Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), despre afacerea Roşia Poieni: În cazul zăcământului Roşia Poieni, încheierea de omologare este făcută exclusiv pentru minereu de cupru cu conţinut scăzut. (…) Zăcămintele de cupru diseminat cu conţinut sărac pot conţine în general cantităţi mult subordonate de aur şi/sau argint’.

După cum se observă, în acest paragraf se sugerează că există aur în zăcământ, mai mult, există şi argint, dar contractul este semant pentru exportarea minereului de cupru, exclusiv!

Din păcate, acest concentrat, cu tot ce conține el, este prelucrat într-o unitate metalurgică din Occidentul european. Este una din erorile pe care statul român nu trebuie să le mai facă’, ne-a explicat Ștefan Marincea.

Dacă ți-a plăcut acest articol, nu uita să dai Like paginii noastre de Facebook si să-l Distribui mai departe!

Facebook Comments
  • Facebook
  • Twitter
  • Google+